Mesajul de condoleanțe al Preasfințitului Părinte Veniamin, adresat Mănăstirii Pogorârea Sfântului Duh din satul Găvănoasa, raionul Cahul, transmis cu ocazia înmormântării în data de 23 ianuarie 2023

Monahia Dionisia (Dumitra) Niculicioiu

o candela vie în sudul Basarabiei 1946-2023

 

     Am aflat cu întristare vestea trecerii la cele veșnice în zorii zilei de 21 ianuarie 2023 a monahiei Dionisia Niculicioiu, fostă stareță a mănăstirii Pogorârea Sfântului Duh și Nașterea Maicii Domnului din localiatea Găvănoasa, raionul Cahul.

     Monahia Dionisia s-a născut în județul Constanța în localitatea Cogealac în data de 24 octombrie 1946 din părinții Barbu Nicolae și Paulica. Urmează școala primară în satul natal, iar mai apoi absolvă cursurile Liceului Pedagogic din Constanța. Se căsătorește și o binecuvântează Dumnezeu cu 3 copii, un băiat și două fete. Lucrează ca învățător și bibliotecar în diferite instituții de învățământ din județul Constanța.

     În urma trecerii la Domnul a soțului său în anul 1997 se dedică cu mai multă râvnă slujirii și urmării lui Hristos, alegând viața monahală. În anul 1998 întră ca soră în obștea mănăstirii Celic-Dere unde îndeplinește mai multe ascultări, fiind îmbrăcată rasoforă și primind numele Dionisia.

     După o perioadă de viețuire în mănăstirea Celic-Dere, în anul 2007 primește ascultarea din partea Înaltpreasfințitului Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, să înființeze o mănăstire de maici în satul Colilia în jurul unei vechi biserici aflate în ruină. Aici maica Dionisia împreună cu alte trei surori duc greaua cruce de înființare a mănăstirii și restaurare a bisericii degradate de timp și uitare. Nu a fost ușor, așa cum adesea mărturisea. Locuia sub cerul liber, intr-o colibă făcută din coceni, dar aici, mai mult ca oricând a simțit ajutorul și mângâierea Maicii Domnului.

     Nu zăbovește mult, condițiile și oamenii din jur nefiind încântați de ideea ridicării unei mănăstiri în această zonă, vine în Basarabia, la chemarea unei rudenii care lucra la primăria localității Găvănoasa, și pune piatră de temelie pentru o mănăstire.

     După primirea binecuvântării Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Petru al Basarabiei și multe rugăciuni, simte că locul încredințat de primărie spre a se ridica această mănăstire este cel binecuvântat de Dumnezeu. Se stabilește aici, între podgoriile de vii luminate de razele calde a unei toamne aurii din anul 2007, într-o mică căsuță a fostului colhoz. Tot aici amenajează un paraclis unde se străduiește să înceapă slujbele rânduite viețuirii monahale.

     De-a lungul timpului a întâmpinat multe dificultăți și împotriviri, însă a crezut cu tărie că ceea ce face este bine plăcut Domnului și nu a fugit de această grea misiune pe un teren arid și cu oameni care era educați în stil sovietic, fără a-L cunoaște pe Dumnezeu.

     În anul 2008, la praznicul Schimbării la Față a Mântuitorului Hristos-19 august-primește tunderea în monahism, păstrâdu-i-se numele de Dionisia. Slujba tunderii în monahism a maicii Dionisia a fost oficiată de însuși Mitropolitul Petru al Basarabiei, în paraclisul amenajat spre slujire.

     Cu ajutorul lui Dumnezeu, monahia Dionisia a reușit să construiască și biserica mare a mănăstirii și un altar de vară, iar în anul 2018 s- a pus temelia pentru construcția unui corp de chilii.

     Maica Dionisia, pe lânga activitatea edilitară de construire a zidurilor mănăstirii s-a implicat cu timp și fără timp la zidirea bisericii formată din sufletele creștinilor atât de însetate după cunoașterea lui Dumnezeu, reușind, astfel să formeze ucenici și buni creștini, care astăzi sunt îndurerați de despărțirea de povățuitoarea lor și păstrători ai ortodoxiei în această parte de țară.

     Fire harismatică, evlavioasă, dar și severă atunci când era vorba de buna rânduială, maica Dionisia a rămas în sufletele celor care au cunoscut-o și au urmat mai ales sfaturile ei, un model de slujire și de viețuire în Hristos, rămânând și după trecerea la cele veșnice o candelă aprinsă, un prieten și o soră în Hristos.

     În aceste momente de vremelnică despărțire, adresăm obștii Mănăstirii Găvănoasa și familiei îndoliate un gând părintesc de mângâiere, de întărire duhovnicească și de binecuvântare, având încredințarea că despărțirea de Maica Dionisia va fi prilej de rugăciune și solidaritate pentru a duce la bun sfârșit lucrarea ei de zidire a mănăstirii și de consolidare a Ortodoxiei aici în sudul Basarabiei.

     Ne rugăm Domnului Hristos, Cel Înviat din morți, să așeze sufletul monahiei Dionisia Niculicioiu în ceata monahilor sfinți, acolo unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit!

Veșnica ei pomenire din neam în neam!